circumstante

viata este plina de circumstante. orice intamplare se profileaza prin anumite circumstante, altfel ar fi cu totul alta intamplare, chiar si oamenii se profileaza prin circumstante. astazi sunt asa, in alte circumstante sunt cu totul alti oameni. oare am dreptate?
ieri, cautand dezorientata o carte intr-un magazin, circumstantele m-au provocat sa dau un telefon unei amice, inainte de a ma gandi ca eventual ar fi fost mai simplu sa intreb personalul. de ce amice? pentru ca, in ciuda faptului ca am o parere buna despre ea, nu as putea spune ca o cunosc foarte bine (trist si pacat as zice). m-a invitat s-o vizitez la roma, in circumstantele in care nici nu am fost vreodata la ea acasa. ne-am cunoscut destul de vag si in circumstante nu neaparat fericite pentru mine, ceva vreme nu am prea avut contact si totusi impresia pozitiva ramane, ideea de a sti ceva de ea ma incanta. ne leaga unele circumstante, precum viata departe de acasa.
circumstantele au mai avut ca urmare o scurta discutie chiar draguta cu alta amica, alta persoana despre care nu stiu foarte multe si totusi mereu am avut o parere buna despre ea. ne leaga o persoana ce odata pentru mine a insemnat la fel de mult cum proabil inseamna astazi pentru ea. fara aceasta circumstanta, discutia niciodata nu ar fi avut loc.
plecarea departe de casa a creat si ea circumstante care sa-mi aduca multe intrevederi cu persoane cu care in mod normal poate nu as fi avut niciodata ocazia sa ies la un suc. nu pentru ca nu mi-ar fi facut placere, ci pur si simplu pentru ca am fi stiut amandoi ca aflandu-ne in acelasi oras (in cazul in care nu plecam) ar fi putut exista mereu ocazia (de care in mod curios niciodata nu profitam in circumstanta cand stim ca ocazia e mereu acolo).
circumstantele schimba totul. de multe ori m-am intrebat ce ar fi reiesit dintr-una sau alta relatie daca altele ar fi fost circumstantele. fara sentiment de nostalgie sau dorinta de a reveni la vreuna din ele, totusi am fost curioasa sa-mi imaginez cum ar fi decurs tocmai in alte circumstante, fara prezenta sau lipsa unor persoane, la un alt moment in timp, la un alt grad de maturitate si astfel eventual compatibilitate. sa privesc oare totul prea idealist? se spune ca daca odata nu te-ai inteles, inseamna ca mereu asa va ramane. sa fie oare asa?... cred ca nici nu as prea vrea sa aflu.
circumstantele te fac sa privesti oamenii altfel, o simpla schimbare sau intamplare iti poate modifica atitudinea si chiar relatia cu tocmai aceasta persoana. o anumita circumstanta iti poate aduce o revelatie la care nici nu te asteptai, poate provoca momente cu si sentimente pentru aceasta persoana, pe care niciodata nu ti le-ai fi imaginat, te pot catapulta in al noualea cer sau din contra in cele mai adanci stari de insatisfactie.
circumstantele de fapt sunt totul. aceleasi cuvinte rostite in doua circumstante diferite pot fi interpretate complet diferit. circumstantele le pot intari sensul si continutul, le pot conferi intensitate sau umor, dar de asemenea le pot conferi un statut de vorbe goale, le pot lasa sa para cinice sau rautacioase.
circumstantele de multe ori ni le cream si singuri. nu intotdeauna, dar de cele mai multe ori. de aici ajung oarecum la un raspuns la intrebarea daca circumstantele ne fac alti oameni. noi, prin felul nostru cream circumstantele care ne caracterizeaza. daca am fi fost alti oameni, una sau alta circumstanta, situatie nu ar fi fost provocata. personalitatea noastra naste circumstante, noi nastem intamplari ce se profileaza prin aceste circumstante iar circumstantele si intamplarile la randul lor ne influenteaza personalitatea.
o treaba cam intortocheata, circumstantele astea...